Creșterea salariului minim, subiect abordat în cadrul celei de-a doua ediții a Conferinței AFSRU HR Insights Forum, a adus în discuție perspectivele asupra impactului acestei măsuri asupra pieței muncii și economiei, precum și nevoia de predictibilitate și echitate în stabilirea salariilor.
Deși creșterea salariului minim este văzută ca un suport pentru angajații cu venituri reduse, efectele sale asupra economiei și mediului de afaceri rămân complexe și adesea controversate. Participanții la panel, printre care Carmen Petcu de la De’Longhi, Georgiana Canache de la ManpowerGroup România, Cristi Seidler, membru al Comisiei de Muncă și Protecție Socială, Florin Spătaru, Consilier de Stat la Cancelaria Prim-Ministrului României, și Adelina Dabu, Head of Public Affairs la Confederația Patronală Concordia, au discutat aceste implicații oferind perspective relevante și soluții concrete.
Impactul Creșterii Salariului Minim asupra Mediului de Afaceri
Creșterea salariului minim are efecte profunde asupra structurii salariale din companii. Carmen Petcu de la De’Longhi a explicat că, pentru companiile mari, impactul acestei măsuri nu se resimte doar la nivelul angajaților cu salarii minime, ci influențează întreaga ierarhie salarială.
„Pentru noi, problema nu este salariul minim în sine, ci faptul că toată ierarhia trebuie să beneficieze de o repoziționare pe bază de competențe, maturitate și experiență. Asta are un impact mult mai mare decât bietul salariu minim pe economie,” a declarat Carmen Petcu.
Aceste ajustări salariale pentru a menține echitatea și motivația sporesc presiunea asupra bugetelor companiilor, adesea limitând investițiile și oportunitățile de dezvoltare în alte direcții.
Importanța unui Cadru Predictibil și Noua Formulă de Calcul
Adelina Dabu, Head of Public Affairs la Confederația Patronală Concordia, a discutat despre nevoia de predictibilitate în afaceri, subliniind că schimbările neașteptate ale salariului minim pot afecta planificarea bugetelor. Directiva Europeană privind salariile minime adecvate include o formulă de calcul bazată pe productivitate și inflație, reducând intervențiile guvernamentale și oferind o mai mare stabilitate.
„De anul viitor, dacă va exista o formulă clară de calcul, se va calcula intervalul de adecvare și doar în interiorul acestuia va fi luată decizia de majorare a salariului minim. Aceasta va aduce un grad mai mare de predictibilitate,” a explicat Adelina Dabu.
Noua formulă are rolul de a stabiliza piața muncii, permițând companiilor să planifice mai bine costurile și să-și gestioneze investițiile pe termen lung.
Perspective Guvernamentale: Creșterea Puterii de Cumpărare și Stimularea Economiei
Florin Spătaru, Consilier de Stat la Cancelaria Prim-Ministrului României, a susținut că majorarea salariului minim poate sprijini creșterea puterii de cumpărare și dezvoltarea economică pe termen lung. Totuși, a menționat că este necesar un echilibru între susținerea muncii și sprijinirea investițiilor.
„Dezvoltarea economică trebuie să țină cont de măsuri de stimulare a investițiilor, dar și de susținerea forței de muncă. Creșterea salariului minim este o componentă dintr-un ansamblu mai mare de măsuri care trebuie să includă și sprijinirea companiilor pentru a se adapta la aceste schimbări,” a afirmat Florin Spătaru.
Importanța Salariului Mediu ca Indicator de Creștere Economică
Participanții au evidențiat relevanța salariului mediu ca indicator al bunăstării economice, considerându-l un parametru mai precis pentru competitivitatea economică. Salariul mediu poate ilustra mai bine echilibrul între costul muncii și productivitate, oferind o imagine mai fidelă asupra nivelului general de remunerare din economie.
Cristi Seidler a subliniat că salariul mediu reflectă mai direct performanța economică și atractivitatea pieței muncii, în timp ce salariul minim este adesea reglat prin decizii politice.
„Trendul creșterilor salariale ar trebui să fie influențat de dinamica salariului mediu și de contextul pieței muncii, nu doar de decizii politice. O economie care dorește să crească trebuie să urmărească mai atent creșterea salariului mediu, deoarece acesta oferă o imagine mai echilibrată asupra productivității și a performanțelor reale ale companiilor,” a declarat Seidler.
Focalizarea pe salariul mediu ar permite o creștere echilibrată a veniturilor, reducând astfel discrepanțele și îmbunătățind calitatea vieții pentru o gamă mai largă de lucrători. Pe termen lung, un salariu mediu ridicat indică o economie sănătoasă, capabilă să atragă talente și investiții internaționale.
Provocările Muncii Temporare în Contextul Creșterii Salariului Minim
Georgiana Canache a discutat despre efectele creșterii salariului minim asupra muncii temporare, accentuând importanța unui cadru legislativ adaptat care să permită integrarea echitabilă a angajaților temporari.
„Ne dorim ca salariații temporari să nu fie văzuți ca niște sateliți în jurul pământului, ci integrați în întregul ecosistem al companiei. Este important ca angajații temporari să beneficieze de aceleași drepturi și oportunități,” a spus Canache.
Aceasta a subliniat că agențiile de muncă temporară au nevoie de flexibilitate pentru a adapta salariile angajaților temporari la cerințele pieței, contribuind astfel la un mediu de lucru echitabil și competitiv.
Concluzii
Dezbaterile de la HR Insights Forum au evidențiat complexitatea creșterii salariului minim și impactul acesteia asupra mediului de afaceri, al angajaților și al economiei în general. În același timp, participanții au subliniat că o mai mare predictibilitate și utilizarea salariului mediu ca reper ar putea contribui la o dezvoltare economică sustenabilă. Astfel de inițiative ar permite o adaptare mai eficientă la schimbările economice și ar sprijini angajatorii în gestionarea competitivității.
Inițiativele discutate la conferință subliniază importanța colaborării dintre autorități și mediul de afaceri pentru a dezvolta o economie echitabilă, unde atât creșterea salariului minim, cât și cea a salariului mediu pot contribui la o piață a muncii solidă și atrăgătoare.