Organizația Internațională a Muncii (ILO) a publicat raportul anual: Angajarea la nivel mondial și perspectivele sociale 2021.

Raportul din acest an s-a axat pe tema „Rolul platformelor digitale de freelancing în transformarea mediului de lucru.”

Raportul ILO WESO analizează amănunțit natura, caracteristicile, dezvoltarea, oportunitățile și provocările pe care acestea le prezintă subliniind câteva elemente cheie:

În ultimul deceniu numărul de platforme pentru freelanceri a crescut de peste cinci ori, mai exact de la 142 în 2010 la peste 777 în 2020. Cele mai multe se concentrează în câteva state: 29% în SUA, 8% în India, 5% în Marea Britanie.

”Munca pe platformele de freelancing nu este o noutate pentru români. Dacă anterior aceștia accesau mai des platformele din alte state, precum upwork.com, guru.com, peopleperhour.com, în prezent ne putem mândri cu o gamă mai largă de oportunități și la nivel local. Trăim o realitate în care joburile se transformă radical. Avem o varietate atât de mare de oportunități la doar un click distanță, iar legislația trebuie să se adapteze acestor noi forme de colaborare.” a declarat Bogdan Gabor, Presedinte AFSRU.

De cele mai multe ori oferta depășește cererea pe aceste platforme, fapt care pune presiune asupra câștigurilor. De la începutul pandemiei Covid-19, oferta pe aceste platforme a crescut semnificativ, în timp ce cererea a scăzut. Cererea provine în mare parte din țările dezvoltate, în timp ce oferta provine din țările în curs de dezvoltare.

Distribuția globală a investițiilor în platformele pentru freelanceri și veniturile platformelor sunt dezechilibrate din punct de vedere geografic. Aproximativ 96% din investiții sunt concentrate în Asia, America de Nord și Europa, comparativ cu 4% în America Latină, Africa și Statele Arabe. Platformele au generat venituri globale de cel puțin 52 miliarde USD în 2019, 70% fiind generate în două țări (SUA și China).

Diverse tipuri de companii, de la start-up-uri la companii din Fortune 500 se bazează pe activitatea prestată de cei înscriși în platformă.  Companiile folosesc platformele din trei motive: pentru a eficientiza procesele de recrutare; pentru a reduce costurile și a-și crește eficiența; dar și pentru a avea acces la cunoștințe noi și a identifica noi moduri prin cares ă inoveze.

IMM-urile au preferat să acceseze platforme locale. Acestea se bazează din ce în ce mai mult pe platformele pentru freelanceri ca o modalitate prin care pot face față unei concurențe mai mari, pot ține pasul cu o piață în transformare și pot răspunde preferințelor consumatorilor.

Rezultatele sondajului indică faptul că majoritatea celor care preferă să acceseze proiecte prin intermediul acestor platforme au studii superioare și sunt bărbați.

Motivația lucrătorilor pentru utilizarea acestor platforme variază în funcție tipul de platformă și de sex. Pe platformele web-based, principalii factori motivați sunt complementarea unui venit existent și preferința sau nevoia de a lucra de acasă sau pentru flexibilitatea locului de muncă. Pe platformele location-based, factorii cheie sunt lipsa de oportunități alternative de angajare, flexibilitatea locurilor de muncă și o mai bună remunerație în comparație cu alte locuri de muncă disponibile.

Jobul de pe platforme de freelancing reprezintă principala sursă de venit pentru mulți angajați, dar există diferențe majore între câștigurile lucrătorilor de pe platformele din țările dezvoltate și cele din țările în curs de dezvoltare.

Programul de lucru variază în funcție de platformă- web-based sau location-based, dar majoritatea ar dori să lucreze mai mult.

”Sunt mama full-time în timpul zilei, iar noaptea sunt freelancer full-time. Noaptea mea este, de fapt, ziua în Statele Unite ale Americii așa că, în afara faptului că am nevoie de câteva ore de somn, totul funcționează perfect pentru mine,” a declarant un respondent din România pe platforma upwork.com

Condițiile de lucru pe platformele sunt în mare parte reglementate prin contracte de prestari servicii.

Lucrătorii de pe platforme sunt adesea incapabili să se angajeze în negocieri colective.

Majoritatea lucrătorilor de pe platforme nu beneficiază de plata asigurărilor de securitate socială.

Inițiativele de reglementare din multe țări au început să abordeze unele dintre problemele legate de condițiile de lucru de pe aceste platforme. Țările au avut diverse abordări pentru extinderea măsurilor care vizeză protecția angajaților și pentru lucrătorii de pe aceste platforme, precum: securitatea și sănătatea în muncă (Australia, Noua Zeelandă, Brazilia); securitatea socială (Franța, Irlanda, Finlanda, SUA, Indonezia, Malaezia); relațiile de muncă; timpul de lucru și remunerația (Franța); soluționarea litigiilor (Canada); acces la date și confidențialitate (UE, Brazilia, India, Nigeria).

Având în vedere că platformele funcționează în jurisdicții diferite, este nevoie de o formă de dialog și coordonare a politicilor internaționale.

Principalele obiective ILO legate de platformele de freelancing au în vedere (printre altele): asigurarea unei concurențe loiale; transparența angajamentului și a acordurilor contractuale; clasificarea corectă a lucrătorilor; protecția datelor cu caracter personal; dreptul la negociere colectivă; beneficii corecte de securitate socială; protecția salariilor, plăți corecte și standarde ale timpului de lucru; impozitarea corectă a economiei digitale.

”Oamenii își doresc mai multă libertate. Vor să poată decide când, în ce condiții și unde lucrează, își doresc ca viața lor profesională să poată fi adaptată nevoilor și circumstanțelor individuale. Calea batătorită a contractului individual de muncă pe perioadă nedeterminată nu se mai regăsește în planurile generațiilor viitorului, iar schimbările acestea de perspectiva trebuie declinate și înțelese într-un cumul de modificări pe care le vor impune în toate direcțiile și pentru care trebuie să ne pregătim,” a completat Bogdan Gabor, Președinte AFSRU