Angajatorii din sectorul agricol și din industria alimentară beneficiază, începând cu veniturile lunii iunie 2022, de un set de facilități fiscale menite să îi ajute cu problemele pe care le au în identificarea și retenția salariaților, respectiv plata la stat a unor taxe salariale reduse, în paralel cu acordarea unui salariu minim diferențiat de 3.000 de lei brut. Ambele măsuri au fost prinse în Legea 135/2022. În 01 Iulie 2022 a fost aprobata Procedura de acordare a acestor facilități, prin Ordinul Ministrului Finanțelor 1525/2022, iar, ulterior, a fost actualizată declarația 112.

Care sunt facilitățile fiscale acordate prin pentru sectorul agricol și industria alimentară

Prin document s-a stabilit introducerea unui salariu minim brut diferențiat de 3.000 de lei pentru cei care lucrează în domeniile agriculturii și industriei alimentare, similar angajaților din domeniul construcțiilor.

De asemenea, pentru salariații din agricultură și industria alimentară se aplică și taxe salariale mai mici, respectiv scutirea de impozitul pe venit, pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor, reducerea cotei de contribuție de asigurări sociale, pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor, exceptarea de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, reducerea contribuției la pensii (de la 25% la 21,25%, reducerea de 3,75% fiind partea care se duce de obicei la pensia privată), scutirea de la plata contribuțiilor de asigurări sociale datorate de angajatori, în cazul condițiilor deosebite de muncă sau speciale de muncă.

Care sunt condițiile pentru aplicarea acestor facilități

În primul rând angajatorii trebuie să realizeze o cifră de afaceri din activități în sectorul agricol și în industria alimentară (definite de codurile CAEN incluse în lege) în limita a cel puțin 80% din cifra de afaceri totală. Apoi, facilitățile , în luna iunie 2022 s-au aplicat veniturilor lunare brute între 3.000 și 30.000 de lei. Pentru sumele care au depășit în luna Iunie 2022, 30.000 de lei trebuiau calculate și plătite taxele salariale obișnuite.

Modificările recente aduse Codului Fiscal prin OG 16/2022 au ajustat acest plafon maxim al veniturilor angajaților pentru care se aplică facilitățile fiscale din sectorul agricol și industria alimentară (și construcții) de la 30.000 la 10.000, inclusiv venitul lunar brut. Partea din venitul brut lunar ce depășește 10.000 lei nu mai beneficiază de facilitățile fiscale. Prevederea se aplică începând cu veniturile aferente lunii august 2022.

Care sunt categoriile de angajatori care beneficiază de aceste facilități?

Acestea vizează angajatorii care activează folosind codurile CAEN 01 – Agricultură, vânătoare și servicii anexe (cultivarea plantelor nepermanente, cultivarea plantelor din culturi permanente, cultivarea plantelor pentru înmulțire, creșterea animalelor, activități în ferme mixte, activități auxiliare agriculturii şi activități după recoltare) și 10 (industria alimentară).

Care sunt clarificările pe care le aduce Procedura de aplicare a facilităților fiscale din domeniul agroalimentar?

1. Cifra de afaceri– sunt detaliate condițiile în care se determină procentul de minimum 80% din cifra de afaceri realizat din activitățile din agricultură sau industria alimentară, inclusiv cu precizări legate de evidența contabilă;
2. Salariații cu normă parțială: se clarifică faptul că facilitățile fiscale se aplică inclusiv salariaților part time, dacă câştigul salarial brut este stabilit proporțional cu câștigul brut de bază pentru un program de lucru normal de opt ore/zi;
3. Salariații detașați: Facilitățile fiscale se acordă pentru activitatea desfășurată în România, inclusiv persoanelor fizice detașate pe teritoriul României, dacă plătitorul de venituri la care sunt detașate desfășoară activități în sectorul agricol și în industria alimentară și îndeplinește condițiile prevăzute la  60 pct. 7 din Codul fiscal. Facilitățile fiscale nu se acordă persoanelor fizice care sunt detașate în afara României.
4. În cazul raporturilor juridice generatoare de venituri din salarii și asimilate salariilor, altele decât contractele individuale de muncă, respectiv contract de administrare, de mandat și altele, încheiate potrivit legii, pentru care venitul brut lunar nu este calculat la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 de lei lunar, facilitățile fiscale se acordă numai dacă este îndeplinită condiția ca venitul brut lunar realizat să fie cel puțin egal cu 3.000 de lei;
5. În cazul contractelor de internship, încheiate potrivit Legii nr. 176/2018privind internshipul, cu completările ulterioare, facilitățile fiscale se acordă numai dacă indemnizația pentru internship este stabilită proporțional la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 de lei lunar;
6. În cazul contractelor de ucenicie, încheiate potrivit legii, facilitățile fiscale se acordă numai dacă salariul de bază lunar, prevăzut în contractul de ucenicie, este stabilit proporțional la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 de lei lunar;
7. În cazul raporturilor de muncă încheiate cu zilieri, prin acordul de voință al părților, fără încheierea, în formă scrisă, facilitățile fiscale se acordă numai dacă remunerația brută primită pentru activitatea prestată de zilieri, potrivit legii, este stabilită proporțional la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 de lei lunar;
8. În situația în care o persoană fizică realizează venituri, în baza mai multor raporturi juridice generatoare de venituri din salarii și asimilate salariilor cum ar fi contract individual de muncă, contract de mandat, contract de administrare și altele asemenea, încheiate potrivit legii, în aceeași lună, la același angajator, în vederea acordării facilităților fiscale se verifică mai întâi dacă fiecare raport juridic respectă condiția prevăzută la  60 pct. 7 lit. c) prima teză din Codul fiscal, respectiv dacă venitul brut este calculat la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 de lei lunar, în cazul contractului individual de muncă, sau dacă venitul brut lunar realizat este cel puțin egal cu 3.000 de lei, în cazul celorlalte tipuri de contracte. Pentru acordarea facilităților fiscale, veniturile aferente raporturilor juridice care respectă condiția de raportare la 3.000 de lei se cumulează. În acest caz, facilitățile fiscale se acordă pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor care cumulate nu depășesc plafonul prevăzut la art. 60 pct. 7 lit. c) din Codul fiscal. Pentru partea care depășește acest plafon nu se acordă facilitățile fiscale.

Între timp, pe lângă reducerea plafonului maxim de la 30.000 la 10.000, OG 16/ 2022, publicată la 15 iulie 2022, a restrâns aplicarea facilităților fiscale doar la contractele de muncă, astfel că facilitățile pentru cazul raporturilor juridice generatoare de venituri din salarii și asimilate salariilor, altele decât contractele individuale de muncă, precum contractele de administrare sau mandat, contractele de internship, de ucenicie sau pentru zilieri se vor aplica numai pentru veniturile anului în curs. Aspectele referitoare la restrângerea sferei de aplicare a facilităților fiscale vor intra în vigoare începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023.

9. Reducerea contribuției la pensii cu 3,75% (pensia privată): Angajații pot opta pentru plata cotei de 3,75% datorate la fondul de pensii administrat privat. Opțiunea se depune în scris, la angajator, acesta reținând contribuția aferentă potrivit prevederilor legale începând cu veniturile lunii următoare celei în care s-a înregistrat opțiunea.

Beneficiază angajații temporari din sectorul agricol și domeniul alimentar de aceleași facilități fiscale?

Condiția de acordare a facilităților fiscale este ca societatea/angajatorul care plătește salariul acelor angajați să bifeze condițiile de aplicare a acestora: să realizeze o cifră de afaceri din activitățile enumerate în lege de cel puțin 80% din cifra de afaceri totală și să se acorde salariul minim aferent acestor zone de activitate (3.000 de lei la un program normal de opt ore de muncă). Având în vedere că agentul de muncă temporară este cel care plătește angajatul pe care îl pune la dispoziția societăților din sectorul agricol și/ sau domeniul alimentar, iar acesta nu întrunește condiția de a realiza cel puțin 80% din cifra de afaceri totală din activitățile enumerate în lege, dar nici condiția activității CAEN, acesta nu va beneficia de aceste facilități.

Munca temporară este însă o soluție de multe ori luată în considerare în perioadele de creștere sezonieră atât de sectorul agricol, cât și de domeniul alimentar, iar pentru salariații temporari puși la dispoziția societăților din acest sectoare ar trebui, în baza principiului parității sociale și de drepturi statuat de Directiva 2008/104/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind munca prin agent de muncă temporară și de Codul Muncii, autoritățile ar trebui să reglementeze aceleași drepturi, dar și condiții speciale de acordare.

Astfel, de reținut că de aceste facilitați nu pot beneficia și angajații temporari ai agenților de muncă temporară, care îi pun la dispoziția utilizatorilor din aceste domenii, de vreme ce agenții de muncă temporară nu îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru angajator, iar legiuitorul a omis să reglementeze o astfel de excepție.

Photo credit freepik.com