Legea nr. 367/2022 privind dialogul social a fost publicată în data de 22 decembrie 2022 în Monitorul Oficial Partea I nr. 1238 din 22 decembrie 2022 şi a intrat în vigoare la data de 25 decembrie 2022.
Aceasta abrogă în mod expres vechea Lege nr. 62/2011 privind dialogul social, reglementează poziția reprezentanților salariaților, aduce modificări privind drepturile și reprezentativitatea organizațiilor sindicale, reintroduce în cadrul legislativ contractul colectiv de muncă la nivel național și prevede obligația negocierii colective pentru mai mulți angajatori.
Reprezentanții salariaților
Noua Lege 367/2022 stabilește că, în cazul societăților care au cel puțin 10 angajați unde nu există sindicat, drepturile și interesele acestora pot fi apărate și promovate de către reprezentanții lor, aleși prin votul a minimum jumătate plus unu din numărul total de lucrători ai unității respective. La cererea angajaților, angajatorul va înlesni desfășurarea procedurii de alegere a reprezentanților, însă este interzisă intervenția în orice mod a autorităților publice, a angajatorilor și a organizațiilor acestora în alegerea reprezentanților sau opunerea în desfășurarea procedurii alegerilor.
Totodată, acolo unde nu există sindicat, angajații pot înființa un grup de inițiativă care să creeze regulamentul și procedurile pentru alegerea reprezentanților. Regulamentul și procedurile urmează să fie comunicate angajatorului, iar acesta va avea obligaţia de a informa toţi angajaţii cu privire la conținutul acestora, în termen de cel mult 10 zile de la primire.
Cine poate deține calitatea de reprezentant al angajaților?
Calitatea de reprezentant al angajaților poate fi deținută de orice persoană care este încadrată la angajator în baza unui contract individual de muncă sau raport de serviciu și a împlinit vârsta de 18 ani, iar durata mandatului acordat poate fi de maximum 2 ani. Persoanele care ocupă funcții de conducere în cadrul unității prin care se asigură reprezentarea administrației în raporturile cu angajații sau care iau parte la activități decizionale în conducerea întreprinderii nu pot avea rolul de reprezentanți al angajaților.
Organizațiile sindicale
Noua Lege modifică numărul minim de angajați necesar constituirii unui sindicat. În prezent, pentru înființarea unui sindicat este nevoie de un număr de cel puțin 10 angajați din aceeași unitate sau cel puțin 20 de angajați din unități diferite ale aceluiași sector.
Șomerii pot face parte şi ei din sindicate, însă aceștia nu vor fi luați în calcul la stabilirea numărului de membri de sindicat în raport cu care se constată reprezentativitatea acestuia, precum și lucrătorii independenți – definiți de Lege ca fiind persoanele care desfășoară o activitate, meserie sau profesie independentă, au calitatea de asigurat în sistemul public de asigurări sociale și/sau nu au calitatea de angajator.
Reducerea programului de lucru pentru activitatea sindicală poate fi negociată, iar angajatorul nu are obligația de a plăti drepturi salariale pentru aceste ore/ zile
Noua Lege 367/2022 precizează că zilele/orele negociate pentru activitatea sindicală de membrii aleși în organele de conducere ale sindicatului, neutilizate pentru activitatea sindicală într-o lună pot fi reportate pentru luna următoare dacă s-a agreat astfel. Anterior Legea 62/2011 nu permitea reportarea.
Consultarea angajaților cu privire la decizii care pot duce la modificări esențiale ale organizării muncii sau raporturilor de muncă
Informarea și consultarea angajaților cu privire la decizii care pot duce la modificări esențiale ale organizării muncii sau raporturilor de muncă, cum ar fi transferurile de întreprindere, achiziții, fuziuni, concedieri colective, închideri de unități de producție și altele asemenea, trebuie făcute înainte de implementarea deciziilor respective prin inițierea procedurii de către angajator.
În cazul în care angajații consideră că există un pericol cu privire la locurile de muncă, procesul de informare va începe la cererea scrisă a acestora, în termen de cel mult 10 zile calendaristice de la comunicarea solicitării. Pentru a putea pregăti consultarea, angajatorii au obligația să transmită angajaților, în urma unei cereri scrise, toate informațiile necesare examinării problemei.
Organizarea unei sesiuni publice de informare privind drepturile individuale şi colective ale angajaților/lucrătorilor
În unitățile unde nu sunt constituite organizații sindicale, angajatorul are obligația ca, cel puțin o dată pe an, să permită organizarea unei sesiuni publice de informare privind drepturile individuale şi colective ale angajaților/lucrătorilor, la cererea federațiilor sindicale din sectorul de negociere colectivă al unității respective, cu invitarea reprezentanților acestor federații.
De asemenea, noua Lege 367/2022 nu mai prevede limitarea ca organizațiile sindicale să nu poată desfășura activități cu caracter politic.
Legat de protecția membrilor unei organizații sindicale în fața angajatorului, Legea prevede acum în mod expres că, sunt interzise:
- modificarea și/ sau desfacerea contractelor individuale de muncă sau a raportului de muncă ori de serviciu ale membrilor organizațiilor sindicale (prevederea existând și anterior limitat la această primă parte), dar și
- orice excludere a acestora din procesul de angajare, transfer, retrogradare, lipsire de oportunități de formare, precum și orice alte acțiuni sau inacțiuni ce aduc prejudicii membrilor organizațiilor sindicale pentru motive care privesc apartenența la sindicat și/ sau activitatea sindicală (partea a doua fiind inserată prin noua Lege).
Negocierile colective. Contractele colective de muncă.
Negocierea colectivă devine obligatorie la nivelul unităților care au cel puțin 10 angajați, precum și la nivel de sector de negociere colectivă. Anterior, in Legea 62/2011, obligativitatea negocierii colective era prevăzută doar pentru unitățile cu cel puțin 21 de angajați. Inițiativa negocierii poate aparține oricăruia dintre partenerii sociali (anterior inițiativa putea aparține angajatorului sau organizației patronale), iar inițiatorul negocierii trebuie să facă acest demers cu cel puțin 60 de zile anterior expirării contractelor colective de muncă (termenul anterior era de 45 de zile). Durata negocierii nu poate depăși 45 de zile decât prin acordul părților (anterior termenul era de 60 de zile).
Legea 367/2022 lasă posibilitatea organizațiilor patronale sau unităților, precum și organizațiilor sindicale corespondente care nu sunt semnatare ale contractelor colective de muncă încheiate la sector de negociere colectivă sau la nivel de grup de unități, să adere ulterior la aceste contracte în baza unei notificări scrise adresată părților semnatare și transmisă către depozitar.
Clauzele contractuale ale contractelor colective de muncă pot face referire, fără a afecta principul libertății contractuale, și asupra următoarelor elemente:
- stabilirea coeficienților minimi de ierarhizare pe categorii de angajați/lucrători, ținând cont de standardele ocupaționale corespunzătoare;
- măsurile adoptate pentru consilierea şi evaluarea profesională a angajaților/lucrătorilor;
- măsurile privind armonizarea vieții de familie cu obiectivele profesionale, timpul de lucru şi timpul de odihnă;
- reglementări privind condițiile de muncă şi cele referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă a angajaților/lucrătorilor;
- modalitățile de informare şi consultare a angajaților/lucrătorilor, ce exced legii.
Nu în ultimul rând, avem revenirea în legislație a contractului colectiv de muncă la nivel național.Vechea reglementare nu conținea nicio prevedere expresă referitoare la posibilitatea negocierii unui astfel de contract. Noua lege stabilește că în contractul colectiv de muncă încheiat la nivel național nu pot fi incluse clauze referitoare la nivelul salariului minim brut garantat în plată, care este stabilit prin hotărâre a Guvernului, însă pot fi introduși coeficienți minim de ierarhizare salarială, pe standarde ocupaționale.
Conflictele colective de muncă. Grevele.
Greva poate fi declarată numai dacă, în prealabil, au fost epuizate posibilitățile de soluționare a conflictului colectiv de muncă prin procedurile obligatorii prevăzute de prezenta lege, numai după desfășurarea grevei de avertisment şi dacă momentul declanșării acesteia a fost adus la cunoștința angajatorilor de către organizatori cu cel puțin 2 zile lucrătoare înainte, respectiv pentru unitățile prevăzute la art. 173, cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte.
Înăsprirea regimului sancționator
Legea privind dialogul social extinde sfera faptelor sancționate contravențional și aduce un regim sancționator mai dur față de vechea reglementare.
Photo credit freepik .