Mecanismul Kurzarbeit a fost prelungit până la 31 decembrie 2022 potrivit Ordonanței de urgență nr. 73/2022 intrată în vigoare la data de 31 mai 2022. În lipsa actului normativ măsura reglementată de OUG 132/2020 și-ar fi încetat aplicabilitatea la 8 iunie 2022.

CUPRINS

Care sunt motivele care au stat la baza adoptării acestei măsuri?

Potrivit notei de fundamentare care a însoțit actul normativ în faza de proiect măsura prelungirii mecanismului a avut la bază contextul economic internațional generat de creșterea inflației la niveluri record, inclusiv ca urmare a scumpirilor înregistrate pe piețele de energie electrică și gaze naturale, fapt care a determinat majorări ale costurilor de producție, concomitent cu reducerea vânzării de produse şi servicii ca urmare a scăderii puterii de cumpărare. În nota de fundamentare este specificat totodată, faptul că ”Activitatea economică și-a temperat rata de creștere, fiind puțin probabil ca această tendință să se inverseze în perioada imediat următoare, în contextul sincopelor în funcționarea lanțurilor internaționale de producție, al atenuării puterii de cumpărare a populației.”

De asemenea, ”Complementar acestei situații, războiul din Ucraina şi sancţiunile impuse Rusiei amplifică considerabil incertitudinile şi riscurile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei.”

”Astfel, după criza provocată de pandemia de COVID-19, care a reprezentant un şoc major pentru economia europeană şi mondială şi de pe urma căreia încă încearcă să îşi revină, concomitent cu conflictul armat din proximitatea ţării noastre care provoacă inclusiv întreruperi în lanțul de aprovizionare, existența stocurilor sau întreruperea proceselor de producție, economia se confruntă şi cu probleme generate de creșterea inflației la nivel internațional, cu majorări semnificative ale prețului pe piețele de energie electrică și gaze naturale, care se suprapun peste dificultățile deja existente.”

Ce presupune mecanismul Kurzarbeit?

Kurzarbeit (OUG 132/2020) oferă angajatorilor a căror activitate a fost afectată posibilitatea de a reduce timpul de lucru al angajaților, astfel încât să nu fie nevoiți să recurgă la concedieri, fără a le afecta veniturile în prea mare măsură. Concret, pe baza acestui mecanism, angajatorul diminuează programul angajatului, îl plătește în conformitate cu noul timp de lucru, iar diferența față de salariul inițial este suportată de stat într-o anumită proporție.

În România, în varianta adoptată de Guvern, angajatorii pot diminua, în anumite condiții, timpul de lucru cu cel mult 80% din durata zilnică proporțional cu reducerea salariului pentru o perioadă de minimum cinci zile lucrătoare într-un interval de 30 de zile calendaristice. Ca măsură de sprijin, statul decontează angajatorului o indemnizație de 75% din salariul de bază brut lunar aferent orelor de reducere a programului de lucru, indemnizație pe care o achită suplimentar salariatului afectate de reducerea timpului de muncă. Indemnizația nu se cumulează cu alte ajutoare reglementate anterior în contextul pandemiei, iar procedura de decontare urmează a fi stabilită prin hotărâre de guvern.

Care sunt condițiile pe care un angajator trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de acest sprijin?

Angajatorii pot beneficia de acest sprijin dacă îndeplinesc simultan 2 condiții: sunt în situația de a aplica măsura pentru cel puțin 10% din numărul total de salariați și cifra de afaceri în luna anterioară celei în care se aplică măsura (sau, cel mult, în luna precedentă acesteia) a fost diminuată cu cel puțin 10% față de luna anterioară celei în care se aplică măsura.

Ca un element de noutate însă, începând cu data intrării în vigoare a ordonanței de urgență (31 mai 2022), în situația în care nu se înregistrează o diminuare a cifrei de afaceri de 10%, se ia în calcul diminuarea producției realizate în luna pentru care se solicită aplicarea măsurii, cu cel puțin 10% față de luna similară sau față de media lunară a producției din anul 2019.

Conform Ordonanței de Urgență, ”în cazul unui angajator înființat în perioada 1 ianuarie-15 martie 2020 și care are cel puțin un angajat, diminuarea producției se raportează la producția realizată în luna anterioară aplicării măsurii.”

Așadar, firmele care nu au putut accesa până acum mecanismul (deoarece nu se încadrau pe prevederea legată de scăderea cifrei de afaceri cu 10% față de luna similară din 2019 sau media lunară a cifrei de afaceri din 2019) trebuie să urmeze următoarea procedură pentru accesarea acestuia:

• reducerea timpului de lucru de cel mult 80% din durata zilnică, săptămânală sau lunară a salariaților trebuie să se facă, printr-o decizie, cu cel puțin cinci zile înainte de aplicarea efectivă;
• măsura trebuie să vizeze cel puțin 10% din numărul de salariați ai unității;
• reducerea activității este justificată de o diminuare a producției realizate în luna pentru care se solicită aplicarea măsurii sau, cel mult, din luna dinaintea lunii anterioare acesteia, cu cel puţin 10% faţă de luna similară sau faţă de media lunară a producţiei din 2019.

Care sunt documentele pe care angajatorii trebuie să le depună la agențiile teritoriale de ocupare a forței de muncă?

• copie a deciziei privind reducerea timpului de lucru și dovada aducerii acesteia la cunoștința salariaților;
• declarația pe propria răspundere a angajatorului, prevăzută de Ordinul MMSS nr. 964/2022 care poate fi descărcată de pe site-ul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale ;
• copia acordului încheiat cu organizațiile sindicale sau, după caz, dovada informării salariaților, acolo unde nu există organizație sindicală;
• lista persoanelor care urmează să beneficieze de indemnizația Kurzarbeit;
• copie a documentelor de plată a salariilor, cu evidențierea plății indemnizației.

Cum funcționează mecanismul Kurzarbeit?

Mecanismul Kurzarbeit funcționează astfel: angajatorul plătește indemnizația de 75% aferentă orelor de muncă reduse din bugetul de cheltuieli de personal și salariul în cuantum de 100% pentru orele muncite efectiv de salariat la data de salariu. Ulterior, până la data de 25 ale lunii pentru plata indemnizației din luna anterioară, va depune la agențiile teritoriale de muncă documentele menționate anterior și, dacă acestea sunt corecte, agențiile emit în cel mult cinci zile o decizie de decontare, urmând ca indemnizația să fie transferată în conturile bancare deschise de angajatori.

Analizând cazul concret al unui angajat cu un salariu lunar de încadrare de 5000 de lei brut, respectiv 2925 de lei net. Pentru a plăti acest salariu net de 2925 de lei net, angajatorul cheltuie 5113 lei. În situația reducerii timpului de lucru cu 50% (4 ore / zi în loc de 8 ore / zi), salariul brut al angajatului ar scădea la 2500 lei, respectiv 1497 de lei net, salariu pentru care angajatorul cheltuie 2556 lei. În cazul în care angajatorul aplică pentru facilitatea acordată de stat, angajatul va primi 50% din salariu din partea angajatorului și 37.5% din partea statului, respectiv 87,5% pentru un timp de muncă efectiv prestat de 50%. Acesta va primi un salariu net de 2559 de lei, iar costul angajatorului va fi de 2598 lei.

Care sunt restricțiile din perspectiva legislației muncii?

În perioada aplicării acestei facilități angajații nu au voie să lucreze pentru angajator în afara programului redus de lucru stabilit, iar angajatorii nu pot efectua concedieri colective. Totodată, companiile trebuie să amâne plata bonusurilor pentru structura de management în timpul aplicării Kurzarbeit. Sancțiunile prevăzute pentru încălcarea acestor obligații sunt unele considerabile, respectiv amenda ce poate fi cuprinsă între 20.000 și 200.000 lei.

Alte categorii profesionale care beneficiază în continuare de susținere

Într-un comunicat remis de Ministerul Muncii este precizat, totodată, că ”în scopul diminuării riscului de excluziune socială a celor care sunt activi economic, dar aflați și în situația de a-și înceta activitatea, actul normativ mai prevede prelungirea perioadei de acordare a indemnizației de 41,5% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale pentru profesioniștii prevăzuți de Codul Civil, pentru persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de autor şi drepturi conexe, potrivit Legii nr. 8/1996, și pentru persoanele cu convenții individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005.”