Munca temporară reprezintă o soluție flexibilă și eficientă pentru companii și angajați, mai ales în perioadele economice dificile. Totuși, există numeroase mituri care persistă în legătură cu acest tip de angajare. Georgiana Canache, Group General Counsel în cadrul ManpowerGroup Romania, a demontat recent câteva dintre cele mai frecvent întâlnite mituri despre munca temporară în cadrul dezbaterilor din cadrul Conferinței AFSRU, HR INsights: Driving Success through people, în dezbaterile din păanelul Flexibilitatea muncii – cât de aliniate sunt nevoile pieței și cadrul legislativ.

1. Mit: Agenții de muncă temporară contribuie semnificativ la importul de forță de muncă din afara Uniunii Europene

Una dintre cele mai frecvente concepții greșite este că agenții de muncă temporară aduc în România un număr mare de cetățeni străini din afara UE, oferindu-le condiții de muncă neadecvate. Georgiana Canache a clarificat acest mit:

„În realitate, agenții de muncă temporară au preponderent salariați cetățeni români. În acest sens, sunt și statisticile pe care ni le transmite Inspecția Muncii. Spre exemplu, în trimestrul al doilea al acestui an, din 26.000 de contracte noi cu cetățeni străini, numai 200 de contracte sunt contracte de muncă temporară.”

Aceasta demonstrează că piața de muncă temporară nu se bazează pe importul masiv de forță de muncă, ci încurajează ocuparea locurilor de muncă disponibile cu cetățeni români.

2. Mit: Salariații temporari plătesc taxe și comisioane agenților pentru a obține un loc de muncă

Un alt mit care planează asupra muncii temporare este acela că agenții percep comisioane sau taxe din salariile angajaților pentru a le facilita accesul pe piața muncii.

„Este efectiv complet eronat. O astfel de abordare nu există. O practică a agenților de muncă temporară cu un ADN sănătos și potrivit nu include perceperea de taxe de la salariați. Legislația instituie o astfel de obligație, și nu pot fi percepute astfel de taxe.”

Georgiana a adăugat că, deși au existat cazuri izolate raportate de potențiali candidați care au fost abordați în mod ilegal, astfel de practici nu sunt caracteristice agenților de muncă temporară legitimi.

3. Mit: Salariații temporari nu au șanse să devină angajați permanenți

Mulți cred că munca temporară este o „fundătură” în carieră și că angajații temporari nu au oportunitatea de a deveni permanenți. Georgiana Canache a subliniat că, din contră, munca temporară poate deschide multe uși:

„Am văzut de-a lungul anilor multe situații în care salariații temporari au avut oportunitatea de a câștiga o experiență deosebită în anumite domenii specializate de activitate, de a dobândi o apartenență la anumiți utilizatori, de a se cunoaște mai bine și, în multiple situații, au devenit salariați permanenți ai acelor utilizatori.”

Astfel, munca temporară poate fi un pas important în construirea unei cariere solide, oferind angajaților șansa de a demonstra ce pot face și de a obține un contract permanent.

4. Mit: Salariații temporari sunt tratați diferit și beneficiază de mai puține drepturi decât angajații permanenți

Georgiana Canache a abordat și problema percepției legate de diferențele în tratamentul angajaților temporari și permanenți. Deși există situații în care angajații temporari se confruntă cu anumite provocări, legislația și practica agenților respectabili nu susțin astfel de diferențieri:

„Ne dorim ca salariații temporari să nu fie văzuți ca niște sateliți în jurul pământului, ci încorporați în întregul ecosistem.”

Această abordare este sprijinită și de politica unor companii precum De’Longhi. Carmen Petcu, reprezentantă a companiei, a declarat că nu fac diferențe între angajații proprii și cei temporari:

„Pentru noi, flexibilitatea nu înseamnă un rabat de la procedurile de muncă sau de la nivelul de calitate. Pentru noi, muncă flexibilă nu înseamnă că vom face niște insulițe în care aducem angajații unei agenții externe care să lucreze pentru noi și care să aibă ritmul, nivelul propriu și să facă doar operațiuni foarte simple.”

Angajații temporari sunt integrați în mod egal și participă la aceleași standarde de calitate și profesionalism ca și restul echipei, munca temporară nu este doar un compromis pentru sarcini simple sau fără importanță.

5. Mit: Munca temporară este o soluție nesigură în perioadele de criză economică

Contrar credinței populare, munca temporară poate oferi stabilitate atât angajatorilor, cât și angajaților în perioadele economice dificile. Georgiana Canache a explicat cum:

„În perioadele de criză aș spune că e complicat de gestionat acest tip de business. Însă, după perioada de criză, am avut o surpriză plăcută și am constatat că o mare parte a acelor salariați fie au revenit la noi și au fost alocați altor misiuni, fie au fost angajați direct de utilizatorii respectivi.”

Aceasta arată că, deși crizele pot crea provocări pe termen scurt, munca temporară oferă oportunități pe termen lung pentru reintegrarea și stabilizarea angajaților.

Concluzie

Miturile legate de munca temporară persistă din cauza lipsei de informare și a unor percepții greșite. Totuși, așa cum a arătat Georgiana Canache, realitatea este diferită. Munca temporară poate reprezenta o soluție viabilă și avantajoasă atât pentru angajatori, cât și pentru angajați, oferind flexibilitate, oportunități și un cadru legal protejat.

Prin demontarea acestor mituri și promovarea unui dialog transparent, putem înțelege mai bine beneficiile pe care le aduce munca temporară și cum poate contribui la dezvoltarea unei economii sustenabile și echitabile.